Senzatia ca nu poti trage aer suficient, ca nu respiri complet, ca plamanii nu se umplu niciodata destul, este una dintre cele mai frecvente si mai sperioase manifestari ale anxietatii. Paradoxal, problema nu este lipsa de oxigen. Este excesul de oxigen si lipsa de CO2.

Ce se intampla de fapt

Cand esti anxios, respiratia devine involuntar mai rapida si mai superficiala. Elimini CO2 mai repede decat il produce corpul. Scaderea CO2 din sange produce vasoconstrictie cerebrala si modifica pH-ul sangvin, producand exact senzatia de sufocare, furnicaturi si ameteala. Nu ai lipsa de aer. Ai prea mult aer si prea putin CO2.

Incercarea instinctiva de a respira mai adanc si mai repede pentru a ameliora senzatia o agraveaza. Fiecare inspir suplimentar elimina si mai mult CO2 si amplifica simptomele. Un studiu publicat in Biological Psychology (Ley, 1994) confirma ca hiperventilarea subclinica este prezenta cronic la o proportie semnificativa din persoanele cu tulburare de panica si anxietate generalizata, mentinand o stare de activare fiziologica de fond (PubMed).

Cum opresti senzatia imediat

Expira complet inainte de a inspira. Gol plamanii intentionat, pana la capat, si lasa inspirul sa vina singur. Aceasta simpla inversare a ordinii reduce CO2 pierdut si amelioreaza senzatia in 60-90 de secunde. Ritm: expir 6 secunde, pauza 2, inspir 4. Nu invers.

Daca esti intr-un atac de panica, articolul nostru despre atacul de panica explica intregul tablou si ce faci pas cu pas. Daca amortela si furnicaturile insotesc senzatia de sufocare, articolul despre amorteala de anxietate explica acelasi mecanism.

Pe termen lung

Reeducarea respiratorie, invatarea respiratiei diafragmatice ca mod implicit, rezolva problema structural. Roinita si Passiflora din NeuroStress Complex reduc hiperactivarea sistemului nervos care declansează hiperventilarea involuntara.

Intrebari frecvente

Cand trebuie sa merg la urgente? Daca dificultatea de respiratie apare la efort fizic, este insotita de durere in piept sau de tuse cu sange, mergi imediat la medic. Dificultatea de respiratie legata de anxietate apare in context emotional clar si nu la efort.

Poate anxietatea sa produca astm? Anxietatea nu produce astm, dar poate declansa sau agrava bronhospasmul la persoanele cu astm bronsic diagnosticat. Daca ai antecedente de astm, un consult pneumologic clarifica situatia.

De ce e mai rau noaptea? Noaptea, in absenta distractiilor, atentia se concentreaza pe senzatiile corporale si amplifica perceptia dificultатii de respiratie. Cortizolul crescut seara la persoanele cu stres cronic contribuie si el.

Acest articol a fost redactat de Dr. Ilie Laura-Elena, medic psihiatru din Timisoara, specializata in psihofarmacologie si abordari integrative pentru tulburari anxioase.

Referinte: Ley R (1994) The modification of breathing behavior, Behavior Modification — PubMed | NIH — Breathing and anxiety: nimh.nih.gov