Un atac de panica incepe de obicei brusc si atinge intensitatea maxima in 10 minute. Inima bate rapid, respiri greu, simti ameteli, furnicaturi in maini, o senzatie de irealitate sau de detasare de propria persoana. Multe persoane ajung la urgente convinse ca au un atac de cord. In realitate este sistemul nervos in modul maxim de alarma, fara un pericol real.

Nu este periculos. Dar este unul dintre cele mai terifiante lucruri pe care le poate produce corpul tau.

Ce se intampla biologic in timpul unui atac de panica

Amigdala, zona din creier responsabila de detectarea pericolului, declanseaza o alarma completa. Adrenalina este eliberata in cateva secunde. Inima accelereaza pentru a pompa mai mult sange spre muschi. Respiratia devine rapida si superficiala pentru a creste oxigenul disponibil. Vasele de sange periferice se contracta, producand furnicaturi si amorteala in maini si picioare. Pupilele se dilata.

Toate acestea sunt raspunsuri normale la pericol. Problema in atacul de panica este ca se activeaza fara un pericol real si fara posibilitatea de descarca energia acumulata prin actiune fizica. Corpul este pregatit sa fuga sau sa lupte cu ceva care nu exista.

Un studiu publicat in American Journal of Psychiatry (Klein, 1993) propune ca atacurile de panica implica o activare gresita a sistemului de asfixie al creierului, care in mod normal semnalizeaza pericol de sufocare. De aceea senzatia de lipsa de aer este atat de intensa si de convingatoare (PubMed).

Simptomele unui atac de panica

Criteriile clinice includ cel putin 4 dintre urmatoarele, cu debut brusc si durata de pana la 30 de minute: palpitații sau batai rapide ale inimii, transpiratii, tremur, senzatie de sufocare, durere sau presiune in piept, greata, ameteala sau lesin, furnicaturi, frisoane sau bufeuri de caldura, senzatie de irealitate, frica de a pierde controlul sau de a innebuni, frica de moarte.

Nu trebuie sa le ai pe toate. Patru sunt suficiente pentru diagnostic. Si da, frica de moarte este un simptom clinic, nu o exagerare.

Atac de panica sau atac de cord. Cum diferentiezi

Aceasta este intrebarea pe care si-o pune aproape oricine care trece printr-un prim atac de panica. Diferentele practice: durerea din atacul de cord iradiaza de obicei spre umarul stang, maxilar sau brat si este descrisa ca o apasare sau strangere, nu ca o presiune difuza. Atacul de cord nu dispare in 30 de minute si nu este influentat de respiratie sau de pozitia corpului. Atacul de panica da. Daca nu esti sigur, mergi la urgente. Intotdeauna.

Poti citi mai multe despre diferenta dintre palpitatii de anxietate si simptome cardiace in articolul nostru despre de ce imi bate inima tare cand sunt stresat.

Ce faci in momentul in care incepe

Primul lucru si cel mai important: nu fugi din situatia in care esti. Fuga intareste convingerea ca situatia era periculoasa si creste probabilitatea unui atac urmator in acelasi context. Ramane unde esti daca este posibil.

Respiratia 4-7-8: inspira 4 secunde, tine 7, expira lent 8 secunde. Expirul prelungit activeaza nervul vag si semnalizeaza sistemului nervos ca pericolul a trecut. Efectul apare in 2-3 minute.

Tehnica 5-4-3-2-1: numeste 5 lucruri pe care le vezi, 4 pe care le auzi, 3 pe care le poti atinge, 2 pe care le simti miros, 1 gust. Aceasta tehnica de ancorare senzoriala redirectioneaza atentia de la simptome spre mediul real si reduce intensitatea atacului.

Ce ajuta pe termen lung

Terapia cognitiv-comportamentala este tratamentul cu cel mai solid suport stiintific pentru tulburarea de panica. O meta-analiza publicata in Psychological Medicine (Mitte, 2005) a aratat rate de remisie de 70-90% dupa tratament CBT, superioare medicamentelor pe termen lung (PubMed).

Ca suport complementar, Passiflora si Valeriana reduc hiperactivarea de fond a sistemului nervos care creste vulnerabilitatea la atacuri. Roinita actioneaza pe receptorii GABA si reduce anxietatea anticipatorie, frica de a face un nou atac care in sine poate declansa urmatorul atac. Le gasesti combinate in NeuroStress Complex impreuna cu Rhodiola rosea, Tei si Bacopa monnieri.

Intrebari frecvente despre atacurile de panica

Atacurile de panica pot fi periculoase? Nu in sensul fizic direct. Nu produc infarct, nu provoaca lesin real si nu duc la pierderea controlului. Sunt insa extrem de neplacute si pot restrictiona viata daca nu sunt tratate.

De ce apare atacul de panica noaptea? Unele persoane au atacuri nocturne care le trezesc din somn. Mecanismul implica fluctuatii ale CO2 in sange in timpul somnului care activeaza sistemul de alarma al creierului. Nu sunt mai periculoase decat cele diurne.

Atacurile de panica dispar singure? Un episod individual da, in 20-30 de minute. Tulburarea de panica nu dispare fara interventie in cele mai multe cazuri si tinde sa se agraveze prin evitare.

Cat de frecvente sunt atacurile de panica? Aproximativ 11% din populatie trece printr-un atac de panica intr-un an dat. Tulburarea de panica, adica atacuri repetate cu frica de recidiva, afecteaza 2-3% din populatie (NIMH).

Acest articol a fost redactat de Dr. Nicoleta Pitu Elena, medic primar psihiatru din Bucuresti, cu 14 ani de experienta clinica in tulburari anxioase si depresive.

Referinte: Klein DF (1993) False suffocation alarms, spontaneous panics, and related conditions, Archives of General Psychiatry — PubMed | Mitte K (2005) A meta-analysis of the efficacy of psycho and pharmacotherapy in panic disorder, Psychotherapy and Psychosomatics — PubMed | NIMH — Panic disorder statistics: nimh.nih.gov