Simti ca ti se invarte capul, ca pierzi echilibrul sau ca esti pe punctul de a lesina fix in momentul in care anxietatea creste. Sau poate o ameteala difuza care te insoteste zile intregi in perioadele de stres intens. Este unul dintre simptomele care sperie cel mai tare, pentru ca pare sa indice ceva serios. De cele mai multe ori nu este.

Ce produce ameteala in anxietate

Cel mai frecvent mecanism este hiperventilarea. Cand esti anxios, respiratia devine mai rapida si mai superficiala fara sa iti dai seama. Asta reduce CO2 din sange mai repede decat il produce corpul. Scaderea CO2 produce vasoconstrictie cerebrala, adica vasele de sange din creier se strange usor, reducand fluxul de sange spre cortex. Rezultatul direct este ameteala, senzatia de ceata mentala, furnicaturi in maini si uneori senzatia de irealitate.

Al doilea mecanism implica sistemul vestibular, cel responsabil de echilibru. Sistemul nervos autonom, care regleaza postura si tonusul muscular, este direct influentat de anxietate. Cand este activat simpatic, tonusul muscular se modifica si calibrarea echilibrului devine mai imprecisa. Nu este o problema a urechii interne. Este un efect al activarii sistemului nervos.

Un studiu publicat in Journal of Anxiety Disorders (Jacob et al., 1996) a aratat ca persoanele cu tulburare de panica si anxietate generalizata au o sensibilitate vestibulara semnificativ crescuta, reactie exagerata la stimuli care in mod normal nu ar produce dezechilibru (PubMed).

Cum diferentiezi ameteala de anxietate de alte cauze

Ameteala legata de anxietate apare de obicei in context emotional clar, este insotita de alte simptome de activare ca palpitatii sau respiratie scurta, si se amelioreaza cand anxietatea scade. Nu este rotativa, adica nu simti ca lucrurile din jur se invart fizic, ci mai degraba o senzatie de instabilitate sau de plutire. Ameteala adevarata de origine vestibulara sau neurologica este de obicei rotatorie, mai intensa la miscarea capului si insotita de greata severa sau de probleme de vedere. Daca nu esti sigur, un consult neurologic sau ORL clarifica.

Poti citi mai mult despre simptomele fizice ale anxietatii in articolul nostru despre stresul emotional si corpul.

Ce ajuta imediat

Respiratia controlata este primul instrument. Inspira lent pe nas 4 secunde, expira pe gura 6 secunde. Acest ritm creste CO2 din sange si dilata vasele cerebrale, reducand ameteala in 2-3 minute. Nu respira intr-o punga de plastic, aceasta metoda este periculoasa si ineficienta.

Fixeaza privirea pe un punct fix din camera si mentine-o acolo 30 de secunde. Sistemul vestibular se stabilizeaza mai rapid cand are un punct de referinta vizual clar.

Pe termen lung

Daca ameteala apare frecvent in contextul anxietatii, inseamna ca sistemul nervos este in permanenta supraactivat si hiperventilarea subclinica este cronica. Reducerea nivelului general de anxietate este solutia reala. Passiflora si Valeriana reduc activarea sistemului nervos si implicit frecventa episoadelor de hiperventilare involuntara. Le gasesti in NeuroStress Complex. Daca ameteala apare in contextul atacurilor de panica, articolul nostru despre atacul de panica explica intregul tablou clinic.

Intrebari frecvente

Ameteala de anxietate poate produce lesin real? Rareori. Lesionul real necesita o scadere brusca a tensiunii arteriale. In anxietate, tensiunea creste de obicei, nu scade. Senzatia de lesin iminent este frecventa dar rareo se concretizeaza.

De ce ameteala apare si cand sunt linistit? Anxietatea cronica produce un nivel bazal de hiperventilare care poate persista si in absenta unui factor de stres imediat. Corpul a invatat un tipar respirator incorect pe care il mentine si in stare de relativa liniste.

Acest articol a fost redactat de Dr. Nicoleta Pitu Elena, medic primar psihiatru din Bucuresti, cu 14 ani de experienta clinica in tulburari anxioase si depresive.

Referinte: Jacob RG et al (1996) Vestibular dysfunction associated with panic disorder, Journal of Anxiety Disorders — PubMed | Balaban CD (2002) Neural substrates linking balance control and anxiety, Physiology and Behavior — PubMed | NIH — Dizziness and balance: nidcd.nih.gov