Pierzi cheile mai des. Esti mai obosit decat iti amintesti ca erai. Dormi prost, ai dureri difuze, te iritezi mai usor. La o anumita varsta, toate acestea sunt puse pe seama imbatranirii si rareori investigate ca posibile simptome ale stresului cronic sau ale anxietatii. Aceasta confuzie are consecinte reale, pentru ca stresul neadresat la varstnici produce efecte semnificativ mai rapide asupra sanatatii fizice si cognitive decat la adulti tineri.

De ce stresul arata diferit dupa 60 de ani

Sistemul nervos isi reduce treptat capacitatea de reglare odata cu varsta. Nivelul bazal de cortizol creste usor, ritmul circadian se schimba, somnul devine mai fragmentat in mod natural. Toate acestea fac ca stresul suplimentar sa aiba un impact mai mare si sa fie mai greu de compensat. Pe deasupra, sursele de stres sunt adesea diferite si mai putin vizibile: pierderea partenerului sau a prietenilor, reducerea autonomiei, tranzitia la pensie, fricile legate de sanatate, sentimentul de a nu mai fi util.

Un studiu publicat in Journal of Gerontology (Stawski et al., 2010) a aratat ca varstnicii cu niveluri ridicate de stres zilnic au o variabilitate cognitiva semnificativ mai mare de la o zi la alta, sugerand ca stresul cronic accelereaza declinul cognitiv la aceasta grupa de varsta (PubMed).

Simptome frecvente la varstnici care pot indica stres cronic

Dificultati de memorie aparute brusc sau agravate in perioade de stres. Retragere sociala si pierderea interesului pentru activitati care faceau placere. Iritabilitate sau plansuri frecvente fara un motiv clar identificabil. Tulburari de somn mai severe decat de obicei. Agravarea durerilor cronice, articulare sau musculare, care variaza cu starea emotionala. Refuzul alimentatiei sau apetit capricios.

Simptomele fizice ale stresului, detaliate in articolul nostru despre stresul emotional si corpul, sunt adesea mai pronuntate si mai persistente la varstnici.

Ce ajuta

Conexiunea sociala este probabil cel mai important factor protectiv. Izolarea sociala produce efecte asupra sanatatii comparabile cu fumatul 15 tigari pe zi, conform unui studiu de referinta publicat in PLOS Medicine (Holt-Lunstad et al., 2015). Mentinerea relatiilor existente si crearea unor noi contexte de interactiune sunt interventii cu impact documentat. Nu activitati generice, ci conexiuni autentice cu oameni cu care exista ceva in comun.

Miscarea fizica adaptata, mersul pe jos, inotul, exercitiile usoare de echilibru, mentine cortizolul intr-un interval functional si reduce riscul cognitiv. Rutina zilnica stabila, mese la aceleasi ore, somn la ore fixe, activitati predictibile, reduce solicitarea sistemului nervos.

La nivel de suport biochimic, Valeriana si Passiflora sunt bine tolerate si eficiente pentru tulburarile de somn si anxietatea usoara la varstnici, fara interactiunile frecvente ale somniferelor cu alte medicamente. Inainte de a lua orice supliment, inclusiv pe baza de plante, varstnicii cu boli cronice sau cu medicatie curenta ar trebui sa consulte medicul pentru a verifica interactiunile. NeuroStress Complex combina Valeriana si Passiflora cu Roinita, Rhodiola rosea, Tei si Bacopa monnieri intr-o formula lichida.

Intrebari frecvente

Anxietatea la varstnici se trateaza la fel ca la adulti tineri? In principiu da, cu ajustari de doza si o atentie mai mare la interactiunile medicamentoase. CBT este la fel de eficient la varstnici ca la adulti tineri, conform studiilor existente.

Depresia si anxietatea la varstnici sunt normale? Nu. Sunt frecvente dar nu normale si nu inevitabile. Acceptarea lor ca parte a imbatranirii intarzie tratamentul si agraveza prognosticul.

Acest articol a fost redactat de Dr. Ilie Laura-Elena, medic psihiatru din Timisoara, specializata in psihofarmacologie si abordari integrative, cu experienta in evaluarea si tratamentul tulburarilor anxioase la diferite grupe de varsta.

Referinte: Stawski RS et al (2010) Intraindividual coupling of daily stressors and cognitive interference in old age, Journals of Gerontology — PubMed | Holt-Lunstad J et al (2015) Loneliness and social isolation as risk factors for mortality, Perspectives on Psychological Science — PubMed | WHO — Mental health of older adults: who.int