Ai observat ca in perioadele de stres intens stomacul se strange, apare diareea sau constipatie si digestia merge prost? Sau invers, ca problemele digestive cronice te fac mai iritabil si mai anxios? Nu este coincidenta. Intestinul si creierul comunica permanent printr-o retea complexa de neuroni, hormoni si bacterii, iar starea unuia o influenteaza direct pe a celuilalt.

Axa intestin-creier: ce este si cum functioneaza

Sistemul nervos enteric, reteaua de aproximativ 100 de milioane de neuroni care controleaza tractul digestiv, comunica bidirectional cu creierul prin nervul vag, prin sistemul imunitar si prin metabolitii produsi de bacteriile intestinale. Aproximativ 90% din serotonina corpului este produsa in intestin, nu in creier. Microbiomul intestinal, comunitatea de bacterii, virusuri si fungi din tractul digestiv, produce neurotransmitatori, acizi grasi cu lant scurt si alte molecule care traverseaza axa intestin-creier si influenteaza direct anxietatea si dispozitia.

Un studiu publicat in Nature Microbiology (Valles-Colomer et al., 2019) a analizat microbiomul a 1054 de participanti si a identificat correlate semnificative intre compozitia microbiomului si calitatea vietii, inclusiv simptomele de anxietate si depresie. Persoanele cu niveluri mai ridicate de Coprococcus si Dialister in microbiom au raportat o calitate a vietii semnificativ mai buna (PubMed).

Ce perturba microbiomul si amplifica anxietatea

Antibioticele, alimentatia saraca in fibre, stresul cronic, somnul insuficient si alcoolul reduc diversitatea microbiomului. Stresul cronic in particular altereaza permeabilitatea intestinala, lasand bacterii si toxine sa treaca in circulatie, producand o inflamatie sistemica de fond care agraveaza anxietatea si depresia. Un studiu publicat in Psychoneuroendocrinology (Karl et al., 2018) a demonstrat ca stresul psihologic acut produce modificari masurabile in compozitia microbiomului in 24-48 de ore (PubMed).

Poti citi mai mult despre efectele stresului cronic asupra inflamatiei in articolul nostru despre stresul cronic si sistemul imunitar.

Ce ajuta microbiomul si implicit anxietatea

Fibrele prebiotice, din legume, fructe, leguminoase si cereale integrale, hranesc bacteriile benefice. O meta-analiza publicata in Frontiers in Psychiatry (Romijn si Rucklidge, 2015) a aratat ca interventia nutritionala care creste diversitatea microbiomului reduce simptomele anxietatii si depresiei independent de alte tratamente (PubMed).

Probioticele, in special tulpinile Lactobacillus si Bifidobacterium, au aratat efecte anxiolitice modeste dar consistente in studii recente. Fermentatele traditionale, iaurtul, kefirul, varza murata, contin probiotice naturale.

Roinita din NeuroStress Complex are si proprietati antiinflamatorii intestinale documentate, complementand efectul sau anxiolitic central. Reducerea stresului cronic prin toate cele 6 plante din formula reduce indirect si perturbarile microbiomului induse de cortizol.

Intrebari frecvente

Probioticele inlocuiesc tratamentul pentru anxietate? Nu. Sunt un suport util, nu un tratament de prima linie. Efectele sunt moderate si variaza in functie de tulpina si de individ.

Cat dureaza sa se refaca microbiomul dupa antibiotice? Studiile arata recuperare partiala in 1-4 saptamani, dar unele modificari pot persista luni sau ani. Probioticele si dieta bogata in fibre accelereaza refacerea.

Poate dieta singura sa reduca anxietatea? Poate contribui semnificativ, mai ales prin reducerea inflamatiei si stabilizarea glicemiei. Nu este un tratament complet pentru tulburarile anxioase moderate sau severe.

Acest articol a fost redactat de Dr. Rusu Ioana Daniela, medic psihiatru din Brasov, cu interes special in legatura dintre sanatatea digestiva si sanatatea mintala, domeniu in rapida expansiune stiintifica.

Referinte: Valles-Colomer M et al (2019) The neuroactive potential of the human gut microbiota in quality of life and depression, Nature Microbiology — PubMed | Karl JP et al (2018) Changes in intestinal microbiota composition and metabolism coincide with increased intestinal permeability in young adults under prolonged psychological stress, American Journal of Physiology — PubMed | Romijn AR, Rucklidge JJ (2015) Systematic review of evidence, Frontiers in Psychiatry — PubMed