Probabil ai observat ca te imbolnavesti mai usor in perioadele cele mai stresante. Sau ca o raceala care la altii trece in 3 zile la tine dureaza doua saptamani. Nu este o coincidenta si nu este sugestie. Stresul cronic suprima activ sistemul imunitar printr-un mecanism bine documentat stiintific.

Cum functioneaza legatura

Cortizolul, hormonul principal al stresului, are un efect imunosupresor direct. In doze mici si pe termen scurt, aceasta proprietate este utila: reduce inflamatia excesiva si permite corpului sa se concentreze pe raspunsul la pericol imediat. Dar cand cortizolul ramane ridicat saptamani sau luni, supresia imunitara devine cronica.

Celulele NK, natural killer, responsabile de distrugerea celulelor infectate viral si a celulelor tumorale, sunt printre primele afectate. Productia de anticorpi scade. Procesele inflamatorii, paradoxal, cresc pe termen lung chiar daca pe termen scurt cortizolul le reducea. Corpul intra intr-o stare de inflamatie de fond, silentioasa dar continua.

Un studiu de referinta publicat in Proceedings of the National Academy of Sciences (Cohen et al., 1991) a expus voluntari sanatosi la virusul racelii comune si a masurat care dintre ei se imbolnavesc. Persoanele cu niveluri ridicate de stres psihologic aveau o probabilitate semnificativ mai mare de a dezvolta infectia, proportional cu intensitatea stresului raportat (PubMed). Studiul a fost replicat de mai multe ori de atunci cu rezultate consistente.

Inflamatia cronica si consecintele ei

Inflamatia de fond produsa de stresul cronic este asociata cu un risc crescut de boli cardiovasculare, diabet de tip 2, tulburari autoimune si depresie. Nu este o asociere intamplatoare. Citokinele inflamatorii, in special IL-6 si TNF-alfa, traverseaza bariera hemato-encefalica si afecteaza direct neurotransmitatorii implicati in dispozitie si cognitie.

Cu alte cuvinte, stresul cronic nu produce doar anxietate si oboseala. Produce modificari biologice reale in mai multe sisteme ale corpului simultan. Poti citi mai mult despre efectele cortizolului in articolul nostru despre cortizol ridicat.

Ce ajuta imunitatea sub stres

Somnul este probabil cel mai important factor. Sub 6 ore de somn pe noapte reduce cu pana la 70% productia anumitor celule imunitare. Nu exista supliment care sa compenseze privarea cronica de somn. Daca somnul este o problema, articolul nostru despre trezirile nocturne poate fi un punct de plecare util.

Rhodiola rosea si Bacopa monnieri au demonstrat in studii proprietati adaptogene care modereaza raspunsul cortizolului si reduc partial efectele imunosupresoare ale stresului cronic. Nu sunt tratamente pentru boli imunitare, dar ca suport in perioadele de stres intens contribuie la mentinerea rezistentei generale a corpului. Le gasesti in NeuroStress Complex alaturi de celelalte 4 plante cu efect pe sistemul nervos.

Acest articol a fost redactat de Dr. Munteanu Cristina Anca, medic primar psihiatru din Bucuresti, specializata in tulburari de dispozitie si managementul stresului cronic la adulti tineri.

Referinte: Cohen S et al (1991) Psychological stress and susceptibility to the common cold, New England Journal of Medicine — PubMed | Segerstrom SC, Miller GE (2004) Psychological stress and the human immune system, Psychological Bulletin — PubMed | WHO — Stress and health: who.int