Greata de nervi. De ce ti se face rau cand esti stresat sau anxios

Psiholog Emilia Ghinea Maria

Inainte de un eveniment important simti ca stomacul ti se strange. In mijlocul unui conflict apare o greata care nu are nicio legatura cu ce ai mancat. Dupa o veste proasta nu poti manca nimic ore intregi. Conexiunea dintre emotii si stomac este atat de directa incat nici nu o mai observam ca ceva neobisnuit. Dar mecanismul din spate este mai complex decat pare.

Intestinul ca al doilea creier

Sistemul nervos enteric, reteaua de neuroni care controleaza tractul digestiv, contine aproximativ 100 de milioane de neuroni, mai mult decat maduva spinarii. Este conectat la creier prin nervul vag, o autostrada bidirectionala care transmite semnale in ambele directii. Cand creierul percepe stres, semnalele ajung imediat la intestin. Si invers: starea intestinului influenteaza direct starea emotionala si nivelul de anxietate.

Un studiu publicat in Gastroenterology (Mayer et al., 2015) descrie in detaliu axa intestin-creier si arata ca perturbarea acestei comunicari este implicata atat in tulburarile digestive functionale cat si in anxietate si depresie (PubMed). Nu este o conexiune metaforica. Este o retea neurologica reala.

De ce apare greata in stres

Cand sistemul simpatic este activat, digestia este suprimata prioritar. Sangele este redirectionat de la organele digestive spre muschi. Motilitatea gastrica scade, adica stomacul se goleste mai incet. Productia de acid gastric se modifica. Muschii stomacului intra intr-o contractie care produce exact senzatia de greata sau de nod la stomac. Nu exista nimic fizic gresit cu stomacul. Este un raspuns functional la o stare emotionala.

Acesta este si motivul pentru care anxietatea cronica produce adesea colon iritabil, diaree sau constipatie alternante, arsuri gastrice sau balonare. Sistemul digestiv este unul dintre cele mai sensibile barometre ale starii sistemului nervos. Am explicat mecanismul general al simptomelor fizice ale stresului in articolul nostru despre stresul emotional si corpul.

Cand devine ingrijorator

Greata legata de stres apare in context emotional clar, dureaza ore nu zile, si dispare cand situatia se rezolva sau cand te calmezi. Daca greata este persistenta, insotita de varsaturi, de pierdere in greutate involuntara sau de durere abdominala, merita un consult gastroenterologic pentru a exclude cauze organice.

Ce ajuta imediat

Respiratia lenta cu accent pe expir activează nervul vag și reduce direct tonusul simpatic care comprimă stomacul. Gheata sau apa rece pe incheietura mainilor produce același efect prin activarea reflexului de scufundare. Pozitia sezanda cu spatele drept reduce presiunea intraabdominala.

Pe termen lung, reducerea nivelului general de anxietate este singura solutie reala. Roinita are un efect direct pe sistemul nervos enteric prin mecanismul sau pe receptorii GABA, reducand contractiile musculare involuntare inclusiv la nivel digestiv. Valeriana completeaza efectul calmant general. Le gasesti in NeuroStress Complex. Daca anxietatea care produce greata este insotita si de atacuri de panica, articolul nostru despre atacul de panica explica mecanismul complet.

Intrebari frecvente

Greata de nervi poate fi atat de intensa incat sa produca varsaturi? Da. In stres extrem sau anxietate severa, contractiile gastrice pot fi suficient de intense pentru a produce varsaturi. Nu indica o problema organica daca contextul emotional este clar.

De ce unii oameni au greata la stres si altii nu? Sensibilitatea sistemului nervos enteric variaza individual. Persoanele cu anxietate cronica sau cu antecedente de tulburari digestive functionale au un sistem enteroneural mai reactiv.


Acest articol a fost redactat de Psiholog Emilia Ghinea Maria, psiholog clinician din Iasi, cu 9 ani de practica in consiliere psihologica individuala, specializata in stres cronic si tulburari de somn.

Referinte: Mayer EA et al (2015) Gut/brain axis and the microbiota, Journal of Clinical InvestigationPubMed | Gershon MD (1998) The Second Brain, HarperCollins | NIH — Digestive system and stress: niddk.nih.gov

Înapoi la blog