Bună seara, Simona. Primul lucru pe care vreau să vi-l spun este că ați făcut deja partea cea mai importantă: ați mers la cardiolog și ați fost evaluată. Vă rog să continuați exact tratamentul pe care vi l-a dat, iar întrebările despre el, dacă îl păstrați sau dacă se schimbă ceva, să i le puneți lui, nu internetului și nu cunoscuților. Tot ce urmează aici explică fenomenul, nu înlocuiește indicația lui.

De ce apar exact când încercați să adormiți

Ziua, inima dumneavoastră bate la fel, dar nu o auziți. Sunteți în mișcare, vorbiți, aveți zgomot în jur, atenția este îndreptată în afară. Seara, când vă întindeți în pat, dispar toate acestea deodată. Este liniște, este întuneric, corpul este nemișcat, iar urechea internă a atenției rămâne fără altceva de făcut decât să asculte în interior. Poziția culcat, mai ales pe partea stângă, apropie inima de peretele toracic și amplifică senzația.

În același timp, trecerea spre somn nu este lină. Sistemul nervos comută de pe regimul de activitate pe cel de repaus, iar în aceste minute pot apărea mici neregularități de ritm, numite extrasistole. Sunt bătăi care vin puțin mai devreme, urmate de o pauză ceva mai lungă și apoi de o bătaie mai puternică, pentru că inima s-a umplut mai mult în timpul pauzei. Exact această bătaie puternică de după pauză este ceea ce oamenii descriu ca salt, lovitură sau tresărire în piept. Extrasistolele apar la aproape toți oamenii sănătoși, dar sunt percepute aproape exclusiv noaptea, din motivele de mai sus.

De ce se repetă, deși inima este în regulă

Aici intervine partea care ține de atenție. După prima experiență urâtă, creierul marchează momentul adormirii ca situație de risc. Fără să vreți, în serile următoare vă culcați cu o întrebare în minte: se va întâmpla din nou. Această așteptare este ea însăși o formă de alertă, iar alerta înseamnă adrenalină. Adrenalina accelerează inima și face extrasistolele mai probabile și mai puternic resimțite. Așa se închide cercul: frica produce exact senzația de care vă temeați.

Faptul că vă treziți și după zece minute de somn se încadrează în același tipar. Nu adormiți complet, ci intrați într-un somn superficial din care orice semnal intern vă scoate imediat, pentru că o parte din atenție a rămas de gardă.

Ce merită verificat, dacă nu s-a făcut deja

Există câteva cauze medicale simple care întrețin palpitațiile și care se verifică prin analize obișnuite, la medicul de familie: funcția tiroidiană, hemoglobina, nivelul de potasiu și de magneziu. Merită întrebat și dacă vreun tratament sau supliment pe care îl luați poate avea acest efect.

În paralel, uitați-vă la lucrurile de peste zi: cafeaua de după-amiază, băuturile energizante, ceaiul negru în cantitate mare, alcoolul seara, nicotina, mesele grele târziu, deshidratarea și, foarte important, orele de somn insuficiente din zilele anterioare. Toate cresc frecvența extrasistolelor la oameni complet sănătoși.

Ce faceți în momentul în care apar

Ridicați-vă în șezut și puneți tălpile pe podea. Respirați cu expirul mai lung decât inspirul, aproximativ patru secunde inspir și șase sau opt expir, timp de două minute. Expirul prelungit stimulează nervul vag și este cea mai rapidă cale de a încetini ritmul. Beți câteva înghițituri de apă rece. Dacă puteți, ridicați-vă din pat cinci minute, apoi reveniți.

Și două lucruri pe care vă rog să nu le faceți, pentru că întrețin problema mai mult decât orice altceva: nu vă luați pulsul de mai multe ori pe seară și nu vă monitorizați inima cu ceasul inteligent în timpul nopții. Verificarea repetată nu liniștește, ci confirmă creierului că există un motiv de supraveghere.

Simona, faptul că se mai repetă nu înseamnă că i-a scăpat ceva cardiologului. Înseamnă că partea rămasă de rezolvat nu este la inimă, ci în mecanismul de alarmă. Spuneți-i totuși, la următoarea vizită, că episoadele continuă și descrieți-i exact momentul în care apar. Iar dacă tabloul se schimbă, dacă apare durere în piept, leșin sau lipsă de aer, se evaluează din nou.