Bună ziua, Mihaela. Vă mulțumesc pentru scrisoare. Vreau să încep cu partea practică: o durere de cap care durează de câteva zile și nu cedează la nimic din ce ați încercat este, în sine, un motiv să mergeți la medic în zilele următoare. Nu pentru că ar fi neapărat ceva grav, ci pentru că durata și lipsa de răspuns sunt exact lucrurile care merită examinate de cineva care vă poate măsura tensiunea arterială, vă poate examina și vă poate pune întrebările pe care un articol nu are cum să vi le pună.

Acum, ce înseamnă de obicei „ca o presiune". Descrierea aceasta, senzația de bandă strânsă în jurul capului, de cască prea mică, de apăsare în frunte și în ceafă, este descrierea clasică a cefaleei de tip tensional. Este cea mai frecventă formă de durere de cap. Spre deosebire de migrenă, care de obicei pulsează, este mai degrabă pe o singură parte și vine la pachet cu greață și cu intoleranță la lumină și zgomot, cefaleea tensională este surdă, apăsătoare, pe ambele părți, și de multe ori se întinde spre gât și umeri.

Mecanismul din spate ține de musculatură. Mușchii gâtului, ai umerilor și ai scalpului rămân contractați ore în șir, iar creierul percepe această tensiune ca durere. De aici și motivele care o întrețin, pe care vă rog să le treceți în revistă pentru ultimele zile: perioade lungi la calculator sau la telefon cu capul înclinat înainte, o pernă nepotrivită, nopți cu somn puțin sau agitat, mese sărite, apă prea puțină, o cafea în plus sau, dimpotrivă, cafeaua oprită brusc, dinții strânși noaptea, ochelari care nu mai corespund. Și, foarte des, o perioadă cu stres mai mare decât de obicei, în care corpul nu a mai avut când să se relaxeze.

A doua explicație pentru „nu îmi trece cu nimic" este una la care puțină lume se gândește: chiar calmantele. Când analgezicele sunt luate mai multe zile la rând sau mai mult de zece până la cincisprezece zile pe lună, organismul intră într-un cerc în care durerea revine pe măsură ce efectul medicamentului scade, iar următoarea pastilă o ține la distanță tot mai puțin timp. Se numește cefalee prin abuz de analgezice și este una dintre cauzele frecvente de durere de cap aproape zilnică. Nu vă spun asta ca să vă alarmez, ci pentru că este util să numărați sincer câte zile din ultima lună ați luat ceva pentru cap și să îi spuneți medicului cifra exactă. Este o informație care schimbă abordarea.

Până la consultație, ce puteți face rezonabil acasă: beți apă constant pe parcursul zilei, respectați ore de culcare și de trezire cât mai fixe, faceți pauze scurte la fiecare oră dacă lucrați la birou, aplicați căldură pe ceafă și pe umeri și mișcați ușor gâtul, mergeți zilnic douăzeci de minute în aer liber. Sunt lucruri mărunte, dar acționează exact pe mecanismul care întreține durerea. Ce vă rog să nu faceți este să creșteți doza sau frecvența calmantelor pentru că nu au efect.

Mai este un fir pe care vreau să îl trag, pentru că în rubrica aceasta apare des. Când perioada respectivă a fost și una tensionată, cu griji, cu gânduri care se învârt seara în cap, cu somn superficial, durerea de cap nu vine singură. Vine împreună cu umerii ridicați permanent, cu maxilarul încleștat, cu respirație scurtă. În situația asta, tratarea doar a durerii lasă cauza pe loc, iar durerea se reinstalează. Dacă vă regăsiți în descriere, merită să vă uitați și în direcția aceea, în paralel cu mersul la medic, nu în locul lui.

Vă doresc însănătoșire grabnică, Mihaela, și vă rog să nu amânați consultația.