Bună ziua. Înainte de orice explicație, vreau să vă spun ceva ce ați scris chiar dumneavoastră: ați făcut un pas important. Mulți oameni trăiesc ani întregi cu insomnie, neliniște și o tristețe care nu mai trece, fără să ajungă vreodată la un psihiatru. Dumneavoastră ați ajuns, aveți un diagnostic și aveți un plan. Asta contează enorm.

Ați cerut experiențele altora și înțeleg de ce. Vreau totuși să vă pregătesc pentru ce veți citi pe forumuri: oamenii scriu mai des atunci când le-a fost greu decât atunci când le-a mers bine. Cine s-a simțit mai bine după o lună rareori se mai întoarce să povestească. Așa că, dacă întâlniți relatări care vă sperie, nu le luați drept previziuni pentru dumneavoastră. Mai jos vă spun ce se întâmplă de obicei, așa cum vedem în practică.

După cât timp face efect escitalopramul

Escitalopramul crește disponibilitatea serotoninei în creier, dar adaptarea reală a sistemului nervos durează săptămâni, nu zile. Un calendar orientativ arată cam așa. În prima și a doua săptămână, corpul se obișnuiește cu medicamentul. Unele persoane observă deja un somn puțin mai bun sau o neliniște mai mică, altele nu simt încă nimic, și ambele variante sunt normale. Între a doua și a patra săptămână, de obicei starea de spirit începe să se ridice, adesea în trepte: câteva zile mai bune, apoi una mai grea, apoi din nou mai bine. La șase până la opt săptămâni se evaluează efectul complet, iar atunci medicul decide dacă doza rămâne aceeași.

Un lucru pe care puțini îl spun: de multe ori cei din jur observă îmbunătățirea înaintea persoanei în tratament. Vă veți ridica mai ușor din pat sau veți răspunde la un mesaj pe care săptămâni la rând l-ați amânat, fără să vă dați seama imediat că e un semn bun.

Reacțiile adverse de la început

Cele mai frecvente apar în primele zile și de regulă se estompează în una până la două săptămâni:

• greață sau disconfort digestiv, uneori diaree sau constipație;
• dureri de cap și transpirații mai abundente;
• somnolență în timpul zilei sau, dimpotrivă, somn mai agitat;
• o stare de neliniște sau de anxietate mai accentuată decât înainte, în primele zile;
• scăderea dorinței sexuale sau dificultăți sexuale, care pot persista și merită discutate deschis cu medicul.

Neliniștea de la început sperie cel mai tare, pentru că pare că tratamentul face exact opusul a ceea ce ar trebui. Este un efect cunoscut al fazei de adaptare și, în majoritatea cazurilor, trece. Nu este un motiv să opriți singură medicamentul, ci un motiv să îl sunați pe medic, care poate ajusta ritmul sau vă poate da o soluție temporară.

Sfaturi practice pentru primele săptămâni

Luați comprimatul în fiecare zi la aceeași oră. Dacă vă provoacă greață, luați-l după masă. Dacă observați că vă ține trează, întrebați medicul dacă îl puteți lua dimineața, iar dacă vă dă somnolență, dacă îl puteți muta seara. Nu schimbați însă ora sau doza fără să întrebați.

Evitați alcoolul. Pe lângă faptul că se combină prost cu medicamentul, alcoolul în sine adâncește depresia și strică somnul, chiar dacă la început pare că ajută la adormit. Până vedeți cum reacționați, fiți prudentă la condus dacă vă simțiți somnoroasă.

Nu adăugați nimic peste tratament fără acordul medicului sau al farmacistului: alte antidepresive, tramadol, triptane pentru migrenă, antiinflamatoare luate des, dar nici plante sau suplimente „pentru nervi". Sunătoarea, rhodiola, valeriana și alte plante calmante pot interacționa cu escitalopramul, fie prin cumularea efectului asupra serotoninei, fie prin somnolență suplimentară. Am explicat pe larg aici: Pot lua un calmant natural peste tratamentul prescris de medic?

Țineți un jurnal scurt, câteva rânduri pe zi: cum ați dormit, cum a fost starea, ce efecte ați observat. La controlul următor veți avea date concrete, nu doar impresia de moment, iar medicul poate decide mult mai bine.

Și poate cel mai important: nu opriți tratamentul brusc, nici atunci când vă simțiți bine. Oprirea bruscă poate da amețeli, iritabilitate, senzații ciudate ca niște mici „descărcări" și, mai grav, poate aduce înapoi depresia. De obicei tratamentul continuă cel puțin câteva luni după ce v-ați refăcut, iar oprirea se face treptat, după un plan stabilit cu medicul.

Ce puteți face dumneavoastră, pe lângă medicament

Medicamentul ridică podeaua, dar restul casei se construiește și prin ce faceți zi de zi. Studiile arată constant că tratamentul medicamentos combinat cu psihoterapia dă rezultate mai bune și mai stabile decât oricare dintre ele singur. Dacă psihiatrul nu v-a recomandat deja un psihoterapeut, întrebați-l la următorul control.

Somnul are nevoie de un program fix: aceeași oră de culcare și de trezire, inclusiv în weekend, fără ecran cu o oră înainte. Lumina naturală de dimineață, chiar și 15 minute pe balcon sau pe drumul spre serviciu, ajută ceasul intern să se regleze. Mișcarea are un efect antidepresiv real: o plimbare alertă de 30 de minute, în majoritatea zilelor, este un obiectiv realist chiar și când energia e scăzută. Nu trebuie să vă placă la început, trebuie doar să o faceți.

La alimentație, un tipar de tip mediteranean, cu legume, leguminoase, pește, ulei de măsline, nuci și cereale integrale, a fost asociat cu simptome depresive mai reduse. Limitați cafeaua după prânz, pentru că agravează atât insomnia, cât și anxietatea. Și încercați să nu vă izolați. Depresia vă va spune să rămâneți acasă și să nu deranjați pe nimeni, dar o cafea cu o prietenă sau un telefon scurt fac mai mult decât par.

Analizele pe care merită să le discutați cu medicul

Unele probleme medicale arată aproape identic cu depresia și anxietatea sau le agravează. De aceea recomand, dacă nu le-ați făcut recent, un set de analize de bază, pe care le puteți cere medicului de familie sau psihiatrului:

• TSH și FT4, pentru tiroidă: o tiroidă leneșă dă oboseală, tristețe și încetinire, una hiperactivă dă neliniște, palpitații și insomnie;
• hemoleucogramă și feritină, pentru anemie și rezervele de fier, frecvent scăzute la femei;
• vitamina B12 și acidul folic, ambele implicate în funcționarea sistemului nervos;
• vitamina D (25-OH), des scăzută la noi, mai ales toamna și iarna;
• glicemie, ionogramă cu sodiu, magneziu și calciu, plus analize de ficat și rinichi, care ajută și la urmărirea tratamentului.

Dacă aveți peste 40 de ani și ciclurile s-au schimbat, sau dacă simptomele au apărut după o naștere, merită și o discuție cu medicul ginecolog, pentru că variațiile hormonale pot influența mult starea emoțională. Dacă aveți probleme cu inima sau luați și alte medicamente, medicul poate cere o electrocardiogramă.

Carențe și cauze care pot favoriza depresia și anxietatea

Depresia aproape niciodată nu are o singură cauză. De obicei se adună mai mulți factori, ca niște greutăți puse pe același taler. Printre cei pe care îi vedem cel mai des:

• carențe de fier, vitamina B12, acid folic sau vitamina D, care dau oboseală, lipsă de energie și o dispoziție mai fragilă;
• tulburări ale tiroidei și anemia, amintite mai sus;
• perioade de schimbare hormonală: după naștere, înainte de menstruație sau în perimenopauză;
• stresul prelungit, epuizarea profesională și lipsa cronică de somn;
• pierderi, despărțiri, traume sau schimbări mari de viață;
• consumul de alcool, bolile cronice, durerea de lungă durată și unele medicamente, cum sunt corticoizii;
• o predispoziție familială, care nu decide nimic singură, dar face terenul mai sensibil.

O precizare importantă: dacă analizele arată o carență, ea se corectează cu medicul, dar asta nu înlocuiește tratamentul pentru depresie. Cele două merg împreună. Și nimic din lista de mai sus nu înseamnă că ați greșit cu ceva. Depresia nu este o slăbiciune de caracter, ci o afecțiune care se tratează.

Vă doresc ca primele săptămâni să treacă cu cât mai puține neplăceri și ca, peste câteva luni, să recitiți mesajul pe care ni l-ați scris și să vă recunoașteți cu greu în el. Dacă ceva vă îngrijorează pe parcurs, nu așteptați controlul programat: sunați-vă medicul.