In perioadele de stres intens, unii oameni uita sa manance si nu simt foame zile intregi. Altii mananca continuu fara sa se simta vreodata satui. Ambele sunt variante ale aceluiasi raspuns biologic si amandoua spun ceva important despre starea sistemului nervos.

De ce dispare pofta de mancare la stres

In raspunsul acut la stres, adrenalina suprima apetitul. Corpul prioritizeaza supravietuirea imediata, nu digestia. Stomacul incetineste, senzatia de foame scade, uneori apare o usoara greata. La stres acut si de scurta durata este un mecanism normal si trecator.

La stresul cronic insa, suprimarea apetitului prelungita poate duce la deficit nutritional real, pierdere in greutate neintenționată si agravarea simptomelor fizice ale anxietatii. Creierul lipsit de nutrienti esentiali, mai ales aminoacizi precursori ai serotoninei si dopaminei, devine si mai vulnerabil la stres. Un cerc care se autointretine.

De ce creste pofta de mancare la alti oameni

Cortizolul cronic ridicat actioneaza diferit de adrenalina. In loc sa suprime apetitul, il creste, mai ales pentru alimente bogate in zahar si grasimi. Mecanismul este legat de sistemul de recompensa al creierului: alimentele placute reduc temporar activarea amigdalei si produc o scadere scurta a anxietatii. Creierul invata asocierea si o repeta.

Un studiu publicat in Obesity (Dallman et al., 2005) arata ca cortizolul cronic ridicat creste preferinta pentru alimente calorice si stimuleaza depunerea de grasime viscerala, independent de cantitatea totala de calorii consumate (PubMed). Ai mai citit despre legatura dintre alimentatie si cortizol in articolul nostru despre alimentatie si stres.

Cum recunosti ca schimbarea apetitului este legata de stres

Apare sau se agraveaza in perioade identificabile de stres crescut. Dispare sau se amelioreaza in perioade de calm sau concediu. Este insotita de alte simptome ale stresului cronic: somn prost, iritabilitate, oboseala, dificultate de concentrare. Nu este insotita de simptome digestive organice persistente ca durere abdominala severa, sange in scaun sau icter.

Ce ajuta

Mesele la ore fixe, indiferent de senzatia de foame, mentin glicemia stabila si reduc reactiile hormonale care amplifica apetitul emotional. Proteinele la fiecare masa cresc senzatia de satietate si reduc pofta de zahar. Hidratarea adecvata reduce uneori confuzia dintre foame si sete, frecventa in perioadele de stres.

Reducerea cortizolului bazal este solutia structurala. Rhodiola rosea moduleaza axa HPA si reduce efectele cortizolului cronic asupra apetitului. Roinita si Valeriana reduc anxietatea de fond care declanseaza mancatul emotional. Le gasesti in NeuroStress Complex.

Intrebari frecvente

Pierderea poftei de mancare la stres este periculoasa? Pe termen scurt nu. Pe termen lung, daca dureaza saptamani, poate produce deficiente nutritionale care agraveaza simptomele. Daca nu poti manca aproape deloc mai mult de doua saptamani, merita un consult medical.

Mancatul emotional este o tulburare alimentara? Ocazional nu. Cronic si cu pierderea controlului, poate evolua spre tulburare de alimentatie compulsiva care necesita interventie specializata.

Cum opresc mancatul emotional in momentul in care apare? Pauza de 10 minute inainte de a manca in afara orelor obisnuite de masa. In aceasta pauza, identifica ce emotie este prezenta. De multe ori recunoasterea emotiei reduce intensitatea impulsului.

Acest articol a fost redactat de Dr. Munteanu Cristina Anca, medic primar psihiatru din Bucuresti, specializata in tulburari de dispozitie si managementul stresului cronic.

Referinte: Dallman MF et al (2005) Chronic stress and comfort foods, Brain, Behavior, and Immunity — PubMed | Adam TC, Epel ES (2007) Stress, eating and the reward system, Physiology and Behavior — PubMed | NIH — Stress and eating: niddk.nih.gov