Nu e o grija concreta. Nu e o problema identificabila. Este doar o senzatie difuza ca ceva nu e in regula, o agitatie care nu are obiect, un disconfort interior pe care nu il poti explica nimanui pentru ca nici tu nu il intelegi pe deplin. Si tocmai asta il face atat de greu de gestionat.

Aceasta stare are un nume in psihologie: anxietate flotanta sau neliniste generalizata. Si este unul dintre semnele cele mai clare ca sistemul nervos a stat prea mult timp in modul alerta.

Ce se intampla in corp

Sistemul nervos autonom are doua moduri principale de functionare: modul simpatic, de activare si raspuns la pericol, si modul parasimpatic, de odihna si recuperare. In conditii normale, treci fluid intre ele de zeci de ori pe zi. In stresul cronic, pendulul se blocheaza spre modul simpatic si nu mai revine complet la parasimpatic nici in momentele in care nu exista niciun pericol real.

Rezultatul subiectiv este exact acea neliniste fara obiect. Corpul este pregatit pentru ceva ce nu vine. Muschii sunt usor contractati, respiratia este putin mai superficiala decat ar trebui, mintea scaneza permanent mediul dupa amenintari. Nu e dramatic, nu e un atac de panica. Este un hum de fond care nu se opreste niciodata complet.

Un studiu publicat in Frontiers in Human Neuroscience (Thayer et al., 2012) arata ca variabilitatea frecventei cardiace, un marker al echilibrului dintre sistemul simpatic si parasimpatic, este semnificativ redusa la persoanele cu anxietate cronica, confirmand ca sistemul nervos autonom ramane blocat in modul activare (PubMed).

Ce agraveaza nelinistea

Cofeina in exces mentine sistemul simpatic activ si reduce capacitatea de a reveni la parasimpatic. Ecranele seara intarzie productia de melatonina si mentin creierul in modul vigilenta. Sedentarismul acumuleaza tensiunea musculara fara sa o descarce. Fiecare dintre acestea contribuie la mentinerea acelui hum de fond.

Poti citi mai mult despre cum cortizolul mentine aceasta stare in articolul nostru despre cortizol ridicat.

Ce ajuta efectiv

Activarea deliberata a nervului vag este cel mai direct mod de a comuta sistemul nervos din modul simpatic in modul parasimpatic. Expirul prelungit, cantatul sau umflatul unui balon, apa rece pe fata toate activeaza nervul vag si produc o reducere masurабila a frecventei cardiace in cateva minute.

Miscare fizica moderata de cel putin 20 de minute zilnic este probabil cea mai eficienta interventie pe termen lung pentru nelinistea cronica. Nu pentru ca arde cortizolul, ci pentru ca antreneaza sistemul nervos sa faca tranzitia intre activare si recuperare mai eficient.

Valeriana si Passiflora reduc activarea de fond a sistemului nervos si ajuta la recuperarea capacitatii de relaxare reala. Roinita contribuie prin efectul sau pe receptorii GABA. Le gasesti pe toate trei in NeuroStress Complex, alaturi de Rhodiola rosea, Tei si Bacopa monnieri. Daca vrei sa intelegi mai bine ce face Passiflora specific, am scris un articol detaliat despre Passiflora si anxietate.

Acest articol a fost redactat de Psiholog Damian Roxana Ioana, psiholog clinician din Cluj-Napoca, specializata in terapie cognitiv-comportamentala pentru anxietate generalizata, cu 7 ani de experienta in consiliere individuala.

Referinte: Thayer JF et al (2012) A meta-analysis of heart rate variability and neuroimaging studies, Frontiers in Human Neuroscience — PubMed | Porges SW (2011) The Polyvagal Theory, Norton | NIH — Stress and the nervous system: nimh.nih.gov