Mi-a crescut tensiunea de la stres. Cand e trecator si cand nu

Dr. Acatrinei Mirela

Te-ai masurat acasa, din curiozitate, si ai vazut 15 cu 9. Te-ai masurat din nou peste zece minute si era 14 cu 9. Nu ai avut niciodata probleme cu tensiunea. Ai 38 de ani. Si singurul lucru care s-a schimbat in ultimele luni este cat de incarcat esti.

Legatura exista si este masurata. Sub stres, sistemul nervos simpatic creste frecventa cardiaca si ingusteaza vasele de sange, iar tensiunea urca imediat. Problema nu e varful de moment, care e normal si trecator. Problema apare cand reactia se repeta zilnic, ani la rand, si vasele raman contractate.

Ce arata datele

Ce au studiat: O analiza sistematica cu meta-analiza publicata in Neurological Research a reunit 11 studii, cu un total de 5.696 de participanti, pentru a evalua relatia dintre stresul psihosocial cronic si hipertensiunea arteriala.

Ce au gasit: Stresul psihosocial a fost asociat cu un risc crescut de hipertensiune, cu un raport de sanse de 2,40. Persoanele deja hipertensive prezentau, la randul lor, o incidenta mai mare a stresului psihosocial comparativ cu cele cu tensiune normala.

Ce inseamna asta pentru tine: Nu e o exagerare populara. Stresul cronic apare in literatura ca factor de risc, alaturi de cei clasici, nu in locul lor.

O alta meta-analiza, de aceasta data pe studii de cohorta cu 34.556 de subiecti si o urmarire mediana de 11,5 ani, a aratat ca persoanele care raspundeau mai puternic la sarcini stresante aveau cu 21% mai multe sanse sa dezvolte crestere a tensiunii arteriale, comparativ cu cele care reactionau mai slab.

💬 "Poate stresul singur sa imi creasca tensiunea, fara alta cauza?"

Pe scurt: Poate produce cresteri temporare la oricine. Pentru hipertensiune stabila, stresul actioneaza de obicei impreuna cu alti factori: greutate, sare, alcool, sedentarism, somn insuficient, ereditate.

De ce nu e doar un varf trecator

Cheia nu este cat de sus urca, ci cat de repede coboara.

La o persoana cu reglare buna, tensiunea revine la normal la scurt timp dupa ce stresorul dispare. La stres cronic, revenirea intarzie. Tonusul simpatic ramane crescut, tonusul vagal scade, iar vasele stau contractate mai mult timp decat ar trebui. Repetat suficient de des, acest tipar contribuie la o valoare de baza mai mare.

Aici intra si somnul, mai mult decat isi imagineaza majoritatea. Calitatea somnului apare constant in literatura printre factorii psihosociali asociati cu tensiunea arteriala. O saptamana de nopti de patru ore se vede pe tensiometru.

Mecanismul complet al hormonului implicat l-am detaliat in ghidul despre cortizol.

Ce greseste aproape toata lumea

Prima greseala e masurarea obsesiva. Te masori de sase ori pe zi, fiecare valoare te agita, iar agitatia creste valoarea urmatoare. Ai construit singur un experiment care iti demonstreaza ca ai o problema.

A doua e masurarea gresita. Imediat dupa cafea, dupa ce ai urcat scarile, cu manseta peste bluza, cu bratul atarnand, vorbind in timpul masuratorii. Toate cresc artificial valoarea.

A treia, cea mai periculoasa: unii oameni ajung sa isi ajusteze singuri sau sa isi opreasca medicatia pentru ca "e doar de la nervi". Nu face asta niciodata fara medic.

Ce chiar ajuta

Masoara corect, ca sa stii ce ai. Stai asezat cinci minute inainte, bratul sprijinit la nivelul inimii, fara vorbit, de doua ori dimineata si de doua ori seara, timp de sapte zile. Media conteaza, nu valoarea de varf.

Restul strategiei este cea recomandata in orice ghid cardiologic si functioneaza:

  • Miscare aeroba regulata, cea mai eficienta interventie nefarmacologica pe care o ai.
  • Reducerea sarii, in special din mezeluri, branzeturi si mancare procesata.
  • Alcool si cofeina in limite rezonabile.
  • Somn de calitate, fara compromis.
  • Respiratie lenta, cu expir prelungit, cateva minute pe zi. Creste tonusul vagal, iar acesta este contragreutatea directa a sistemului simpatic. Detalii in articolul despre nervul vag.

💬 "Ce pot lua natural daca tensiunea imi creste doar cand sunt agitat?"

Pe scurt: Nimic natural nu inlocuieste un antihipertensiv atunci cand este indicat. Plantele calmante pot reduce insa reactivitatea la stres, care este componenta modificabila din ecuatie.

Ce recomandam concret

Sa fim foarte clari, pentru ca aici nu exista loc de ambiguitate: daca ai diagnostic de hipertensiune si tratament prescris, tratamentul se continua exact cum ti l-a indicat medicul. Nimic din ce urmeaza nu inlocuieste ceva.

Ce recomandam este pentru cealalta parte a problemei, cea pe care medicamentul nu o atinge: reactivitatea la stres si somnul. Aici intervine NeuroStress Complex, formula noastra lichida cu 6 plante medicinale. Valeriana officinalis, Passiflora incarnata, Teiul si Melissa officinalis sustin somnul si reduc tensiunea nervoasa de seara, iar somnul insuficient este unul dintre factorii psihosociali asociati constant cu valori tensionale mai mari. Rhodiola rosea si Bacopa monnieri sustin rezistenta la stres peste zi.

Recomandarea practica: o cura de minimum 6 saptamani, in paralel cu masurarea corecta si cu miscarea. Si o mentiune importanta, pentru ca ne este pusa des: discuta cu medicul inainte de a incepe orice supliment daca urmezi deja tratament antihipertensiv.

Cand mergi urgent la medic

Prezinta-te de urgenta daca ai valori foarte mari insotite de durere in piept, dificultate de respiratie, tulburari de vedere, slabiciune pe o parte a corpului, dificultati de vorbire sau durere de cap brusca si severa. Programeaza consult cardiologic daca media pe sapte zile depaseste constant valorile normale, chiar daca te simti bine. Hipertensiunea nu doare, si tocmai de aceea este periculoasa.

Intrebari pe care ni le pun cel mai des

De ce am valori mari doar la cabinet?
Se numeste hipertensiune de halat alb. Tocmai de aceea contorizarea la domiciliu pe mai multe zile este mai relevanta decat o singura masuratoare.

Daca scad stresul, imi revine tensiunea la normal?
Daca este vorba de cresteri reactive, adesea da. Daca hipertensiunea este deja instalata, stresul redus ajuta, dar rareori este suficient singur.

Stresul creste si riscul de accident vascular?
O meta-analiza pe peste 950.000 de participanti a raportat un risc cu 46% mai mare de accident vascular la persoanele expuse la stres psihologic. Motiv in plus sa nu il tratezi ca pe un detaliu.

In loc de concluzie

Tensiunea nu e un numar despre inima. E un numar despre cat de des ti-a cerut corpul, in ultimele luni, sa fii pregatit pentru ceva ce nu s-a intamplat niciodata.

NeuroStress Complex este un supliment lichid pe baza de 6 plante medicinale: Valeriana, Roinita, Rhodiola rosea, Passiflora, Tei si Bacopa monnieri, formulat pentru persoanele care se confrunta cu stres cronic si somn insuficient. Formula lichida asigura o absorbtie mai rapida fata de capsule, iar combinatia de plante actioneaza sinergic, fara a crea dependenta. Precizam clar: este un supliment alimentar, nu este indicat pentru tratamentul hipertensiunii arteriale si nu inlocuieste medicatia prescrisa de medic. Il gasesti disponibil in magazinul nostru online.

Referinte si surse

  1. Association between psychosocial stress and hypertension: a systematic review and meta-analysis, Neurological Research, 2017: 11 studii, 5.696 de participanti, cu raportul de sanse pentru riscul de hipertensiune.
  2. Effect of psychological stress on blood pressure increase: a meta-analysis of cohort studies: 34.556 de subiecti, urmarire mediana de 11,5 ani, reactivitatea la stres si cresterea tensiunii.
  3. Psychosocial risk factors for hypertension: an update of the literature, PubMed: sinteza pe sase categorii de factori psihosociali, inclusiv stresul ocupational si calitatea somnului.
  4. Psychosocial stress and stroke risk: meta-analysis of observational studies, PubMed Central: 28 de studii, peste 950.000 de participanti.
  5. Studiu clinic multicentric cu extract de Rhodiola rosea in burnout, Neuropsychiatric Disease and Treatment, 2017: 118 pacienti, 400 mg pe zi, 12 saptamani.
Înapoi la blog