Beam cafeaua de dimineata si in loc sa te simti mai bine simti inima batand mai tare, mainile mai reci sau o neliniste pe care nu o poti numi. Sau pur si simplu cafeaua de dupa-amiaza te face sa nu poti adormi seara si a doua zi esti mai anxios. Nu este imaginatie si nu esti hipersensibil. Cofeina are efecte biologice directe pe sistemul nervos care amplifica anxietatea la persoanele predispuse.

Ce face cofeina in corp

Cofeina blocheaza receptorii adenozinei, molecula care acumuleaza semnalul de oboseala pe parcursul zilei. Prin blocarea adenozinei, cofeina mentine activarea si vigilenta. In acelasi timp, stimuleaza indirect eliberarea de adrenalina si creste productia de cortizol. La persoanele cu anxietate de fond sau sistem nervos sensibil, aceasta activare suplimentara depaseste pragul de toleranta si produce simptome anxioase.

Un studiu publicat in Psychopharmacology (Childs et al., 2008) a aratat ca 150mg de cofeina, echivalentul unui espresso dublu, produce cresteri masurabile ale cortizolului salivar si ale anxietatii raportate la persoanele cu sensibilitate ridicata la cofeina, fara aceste efecte la persoanele cu sensibilitate scazuta (PubMed). Sensibilitatea la cofeina este partial genetica si partial dobandita prin consum cronic.

De ce e mai rau dupa-amiaza si seara

Cofeina are un timp de injumatatire de 5-7 ore. O cafea la ora 14 mentine jumatate din efect la ora 20 si un sfert la ora 23. Perturba productia de melatonina, fragmenteaza somnul profund si mentine cortizolul ridicat exact in fereastra in care ar trebui sa scada natural. Somnul deteriorat produce mai multa anxietate a doua zi, care produce nevoia de mai multa cafea. Un cerc clasic. Am detaliat legatura dintre cortizol si somn in articolul nostru despre stresul si somnul.

Nu trebuie sa renunti complet

Moderatia si momentul conteaza mai mult decat eliminarea totala. O cafea inainte de ora 11 are impact minimal pentru majoritatea oamenilor. Doua-trei cafele zilnic si consumul dupa ora 13 sunt asociate cu cresteri semnificative ale anxietatii si deteriorarea somnului. Reducerea treptata, cu 50mg mai putin pe saptamana, evita durerile de cap de sevraj si este mai sustenabila decat oprirea brusca.

In paralel, Rhodiola rosea produce un efect de vigilenta si energie fara stimularea adrenalina-cortizol a cofeinei. Este o alternativa partiala utila mai ales in perioadele cand reducerea cofeinei lasa un gol de energie. O gasesti in NeuroStress Complex. Despre cum reduci cortizolul natural am scris detaliat in articolul nostru despre cum reduci cortizolul natural.

Intrebari frecvente

Cafeaua fara cofeina produce anxietate? Mai putin, dar nu zero. Contine cantitati mici de cofeina si alti compusi stimulatori. La persoanele foarte sensibile poate produce simptome usoare.

Ceaiul verde produce acelasi efect? Contine cofeina dar si L-teanina, un aminoacid care modereaza efectele stimulante ale cofeinei si reduce anxietatea asociata. Combinatia produce o activare mai calma decat cafeaua singura.

Pot fi dependent de cafea? Da, dependenta de cofeina este recunoscuta in DSM-5 ca tulburare de uz al cofeinei. Simptomele de sevraj, dureri de cap, oboseala si iritabilitate, confirma dependenta fizica.

Acest articol a fost redactat de Psiholog Emilia Ghinea Maria, psiholog clinician din Iasi, cu 9 ani de practica in consiliere individuala, specializata in stres cronic si comportamente de sanatate.

Referinte: Childs E et al (2008) Subjective, behavioral, and physiological effects of acute caffeine in light, nondependent caffeine users, Psychopharmacology — PubMed | Lovallo WR et al (2020) Caffeine stimulation of cortisol secretion, Psychosomatic Medicine — PubMed | NIH — Caffeine and health: nccih.nih.gov